Calea gresita catre autonomie : victimizarea copilului de catre parinti

          Când oamenii traiesc conform unui scenariu, ca intr-o piesa de teatru regizata de altcineva, propria lor resursa de autonomie seaca. Cu cat rolul prescris si acceptat de tine este mai practicat cu atât simti ca ai mai putin control asupra propriei vieti si te simti mai neputincios.
          Când oamenii se simt neputinciosi nu pot gândi, nu se pot exprima, nu pot munci sau învata, nu se pot bucura, nu se pot opri din fumat sau baut, nu se pot trezi dimineata sau nu pot adormi seara, nu pot plânge sau nu se pot opri din plâns. Unii oameni se simt in mod continuu neputinciosi iar altii doar in anumite etape ale vietii.

         Revin si recitesc cartea Scripts people play a lui Claude Steiner ori de cate ori e la îndemâna. Întotdeauna gasesc noi semnificatii si "coincidenta" face ca similitudinile sa aiba legatura cu ce se întâmpla in realitatea mea.
         Îmi e dat frecvent sa observ cum parintii îsi doresc tot binele din lume pentru copilul lor si cu toate acestea prin educatia timpurie pe care le-o ofera reusesc sa atace capacitatea copiilor de a iubi, de a gândi si de a simti.

        Si pentru ca tema întâlnirii Grupului de suport si dezvoltare personala pentru Mame din octombrie este despre jocurile psihologice, as vrea sa ma opresc la Jocul Salvatorului si sa vi-l prezint.

        Îmi place ca întâlnesc destul de des in studiul meu credinta ca oamenii sunt cooperanti de la natura si ca au o nevoie intensa si profunda de a lucra împreuna si de a se ajuta unul pe celalalt. (recomand cartile lui Claude Steiner si Jesper Jull)



         Inainte de a porni in incursiunea despre Jocul Salvatorului imi este clar ca trebuie facuta o diferentiere intre jocul psihologic "de-a Salvatorul" care este o experienta neplacuta si distructiva si experienta placuta, profund satisfacatoare si cooperanta pe care o produce situatia cand o persoana necesita ajutor si altcineva i-l poate oferi.

          Ce se intampla intr-un joc psihologic numit Salvatorul?
     Teza se invarte in jurul circumstantei ca fiecare dintre noi, la un moment dat, are nevoie de ajutor din partea cuiva pentru a obtine ceva. Cei care sunt implicati in acest joc considera ca oamenii care au nevoie de ajutor nu pot fi ajutati cu adevarat sau ca ei sunt incapabili de a se descurca singuri.
Salvatorii de "cariera" pot fi medici, fizicieni, asistente medicale si altii care au profesii bazate pe "intrajutorare". Jocul insa, este jucat de toata lumea, la intensitati diferite.

           Exista 3 roluri in acest joc: Salvator, Victima si Persecutor.
    Salvatorul crede despre el ca este Ok si ca ceilalti nu sunt Ok si face o pereche numai buna cu Victima care crede despre sine ca nu este ok, dar despre ceilalti ca sunt Ok.
Persecutorul, adopta o alta strategie, mai agresiva insa la baza supozitiei esti tot premisa: eu sunt ok, tu nu esti ok.

         Triunghiul dramatic format din cele trei roluri poate fi analizat impreuna cu concepte ca asertivitatea, echidemnitatea de care vorbeste Jesper Jull, autoresponsabilitatea, autonomia si este in atiteza cu premisa Eu sunt Ok, esti Ok. (daca te afli in triunghi sau daca esti observator este un semn ca nu esti echidemn/autoresponsabil).

                                                      Neputinta

            Neputinta se invata in familie! Hogie Wyckoff demonstreaza cum familia este primul mediu in care copii primesc "training pentru neputinta" sau popular spus, invata cum sa fie Victime. Practic, copii sunt fortati sa intre in rolul de Victima in timp ce parintii le arata cum se joaca rolul de Salvator sau de Persecutor.
           Invatarea rolului de Victima se face atunci cand parintii interfereaza si atenteaza la zonele in care copii au o potentiala resurse de putere.
           Exista trei zone importante in care copii au putere inca de la nastere si care sunt cel mai frecvent atacate in familie:
   1. Puterea de a iubi: asta inseamna capacitatea de a avea legaturii armonioase cu alte fiinte umane
   2. Puterea de a gandi: abilitatea de a intelege lumea
   3. Puterea de a se bucura de ei insisi: capacitatea de a experimenta si de a fi constienti de corpul si emotiile lor.

Foto via www.twylah.com

         Claude Steiner da urmatorul exemplu pentru a arata cum interfereaza parintii din rolurile de Persecutor si Salvator cu resursele copiilor impunandu-le rolul de Victima:

" De exemplu, intr-o zi obisnuita, un baiat de 7 ani ar putea fi lasat sa invete ce inseamna sa se dea jos din pat singur, sa se imbrace, sa isi faca patul, sa isi pregateasca micul dejun, sa isi pregateasca pranzul, sa duca gunoiul, sa spele vasele pe care le-a folosit, sa se duca la scoala. Poate realiza sarcini precum stransul mesei, spalatul podelei, mersul la magazin pentru a cumpara ce-si doreste. Daca vine acasa si mama lui nu este poate presupune ca este la o prietena, suna pentru a afla: gaseste numarul, apeleaza, isi face planul sa petreaca seara cu un coleg de la scoala. Toate aceste lucruri pot fi realizate de catre un baiat de 7 ani, insa aproape toate acestea nu ii sunt permise. Cu alte cuvinte, in majoritatea familiilor un baiat de 7 ani ii este restrictionata capacitatea de a-si folosi resursele de care dispune: "trebuie" sa fie treziti de mamele lor dimineata, sa li se pregateasca masa, sa fie dusi la scoala, sa fie luati de la scoala, sa li se aranjeze viata sociala si activitatile. In aceasta situatie copilul devine o Victima care este Persecutata de catre parinti pentru ca nu este lasata sa actioneze si care va fi Salvata, tot de catre parinti prin faptul ca acestia vor face lucruri pentru copil pe care el le poate face singur! "

         Puteti observa din exemplul dat cum actioneaza jocul Salvatorului:

•  Invata neputinta in relatii prin interzicerea copilului de a-si crea propria viata sociala, de a lua propriile decizii cu privire la cine vrea sa fie si cand.
•  Invata neputinta in cunosterea lumii prin nepermiterea copilului sa faca fata situatiilor in care trebuie sa inteleaga destul de bine cum functioneaza lumea pentru a putea lua decizii si a gandi
•  Invata neputinta prin care copilului nu ii este permis sa invete despre sine, despre ce ii face placere, despre felul in care se simte si cum sa reactioneze la toate acestea.

          Fiecare familie este unica si are un grad diferit de aplicabilitate si intensitate a jocului Salvatorul. De exemplu, unele familii sunt relativ permisive in ceea ce priveste capacitatea de a iubi si relationa, in schimb ataca si submineaza capacitatea de a gandi sau de a se intelege pe sine. Majoritatea familiilor trateaza in mod diferit baietii de fete: baietii invata cum sa isi foloseasca capacitatea de a gandi si de a cunoaste lumea si invata cum sa fie neputinciosi in relatii si in a se cunoaste pe sine, iar fetele, in mod opus, invata sa isi foloseasca capacitatea de a realationa si autocunoaste (intuitie) si sa fie neputincioase in ceea ce privste partea de gandire si cunoastere.
         Copii crescuti si invatati sa fie Victime devin adulti cu diferite grade de incapacitate (in cele 3 zone: relatii, gandire, autocunoastere).
         Forma extrema de aparare impotriva acestui rol se regaseste in persoanele etichetate ca " bolnave mental", " schizofrenice" sau care devin depresive-psihotice sau dependenti de droguri. Ele reprezinta situatiile in care invatarea neputintei, necesara pentru a-i face pe oameni docili, maleabili si lipsiti de autonimie, a luat-o in directii fundamental nesanatoase.

           Neputinta intr-o populatie este o cerinta a unei societati opresive, si familia, din pacate, ofera un prim "training" in lipsa de autonomie, printr-o disciplina autoritata si docila sau la extrema cealalta, permisiva si confuza.
            Invatarea neputintei sau rolul de Victima din jocul Salvatorului, este cauza pentru care oamenii cresc cu sentimentul ca lumea nu poate fi schimbata. Cand se simt neputinciosi oamenii adesa spun " De ce se mai votez (sa mai demonstrez/sa mai scriu scrisori catre avocati)? Oricum nu se va schimba nimic.." sau " La ce bun sa fi generos (sau iubitor, bun) daca toata lumea este egoista?"